---
word: "verb"
id: 21961
available: true
part_of_speech: "substantiv neutru"
styles:
  standard: { available: true, validated: false }
  complete: { available: true, validated: false }
  simple: { available: true, validated: false }
  colloquial: { available: true, validated: false }
  humor: { available: true, validated: false }
  slang: { available: true, validated: false }
last_modified: "2026-03-20T12:39:09.787Z"
---

# verb

*substantiv neutru*

## Standard *(neverificată)*

Parte de vorbire care exprimă, de obicei, o acțiune, o stare sau un proces și se flexionează după mod, timp, persoană și număr.

## Definiție extinsă *(neverificată)*

Verbul este partea de vorbire care exprimă în principal o acțiune, o stare, o devenire sau un proces. Într-o propoziție, el arată de obicei ce face cineva sau ceva, ce i se întâmplă ori în ce stare se află.

În limba română, verbul se poate schimba după mod, timp, persoană și număr, iar în anumite forme poate marca și genul. Este un element central al comunicării, pentru că organizează enunțul și leagă informațiile despre subiect, momentul acțiunii și felul în care aceasta este prezentată.

Pe scurt, verbul este cuvântul care dă mișcare sau stare propoziției și ajută la exprimarea clară a ceea ce se face, se întâmplă sau se este.

## Pe înțelesul tuturor *(neverificată)*

Cuvânt care arată ce face cineva sau ceva, ce se întâmplă ori în ce stare este.

## În limbaj comun *(neverificată)*

Un verb este cuvântul care spune ce face cineva, ce i se întâmplă sau cum este într-un anumit moment.

## Cu umor *(neverificată)*

Cuvântul care pune propoziția în mișcare.

## Argou *(neverificată)*

Cuvântul care dă acțiunea și face fraza să meargă.
