---
word: "obiect"
id: 32791
available: true
part_of_speech: "substantiv neutru"
styles:
  standard: { available: true, validated: false }
  complete: { available: true, validated: false }
  simple: { available: true, validated: false }
  colloquial: { available: true, validated: false }
  humor: { available: true, validated: false }
  slang: { available: true, validated: false }
last_modified: "2026-03-20T19:03:18.661Z"
---

# obiect

*substantiv neutru*

## Standard *(neverificată)*

Lucru material, distinct, care poate fi perceput sau folosit.

## Definiție extinsă *(neverificată)*

Obiect înseamnă, în sensul cel mai obișnuit, un lucru material, distinct de altele, care poate fi văzut, atins, mutat sau folosit. Poate fi vorba despre ceva foarte simplu, cum ar fi un pix, o cană sau o cheie, dar și despre orice alt lucru concret.

Cuvântul se folosește mai ales pentru a desemna un element individual, considerat ca unitate separată. În limbajul curent, „obiect” se referă de regulă la ceva neînsuflețit, cu existență fizică, fără a spune neapărat la ce servește.

În funcție de context, termenul poate avea și sensuri mai specializate, dar sensul de bază rămâne acela de lucru concret, material, identificabil separat.

## Pe înțelesul tuturor *(neverificată)*

Lucru concret, pe care îl poți vedea sau atinge.

## În limbaj comun *(neverificată)*

Un obiect e un lucru, de obicei ceva concret, pe care îl vezi, îl ții în mână sau îl folosești.

## Cu umor *(neverificată)*

Un lucru care stă pe undeva, până când cineva îl folosește sau îl mută.

## Argou *(neverificată)*

Chestie concretă, ceva pe care îl ai, îl iei sau îl folosești.