---
word: "interjecție"
id: 14157
available: true
part_of_speech: "substantiv feminin"
styles:
  standard: { available: true, validated: false }
  complete: { available: true, validated: false }
  simple: { available: true, validated: false }
  colloquial: { available: true, validated: false }
  humor: { available: true, validated: false }
  slang: { available: true, validated: false }
last_modified: "2026-03-20T10:10:43.346Z"
---

# interjecție

*substantiv feminin*

## Standard *(neverificată)*

Parte de vorbire neflexibilă care exprimă sau imită stări, reacții, îndemnuri ori sunete.

## Definiție extinsă *(neverificată)*

Interjecția este o parte de vorbire neflexibilă, adică un cuvânt care nu își schimbă forma. Ea exprimă direct și rapid o reacție, o stare sufletească, un îndemn, un apel sau redă un sunet.

Prin interjecții pot fi marcate surpriza, durerea, bucuria, nemulțumirea, chemarea ori alungarea. Tot prin ele pot fi imitate zgomote și sunete din natură, din vorbire sau produse de oameni, animale și obiecte.

În comunicare, interjecția are de obicei o valoare expresivă puternică și apare frecvent în vorbirea curentă. Exemple tipice sunt cuvinte precum „ah”, „vai”, „hei”, „uf” sau forme care imită sunete, ca „bum” ori „tic-tac”.

## Pe înțelesul tuturor *(neverificată)*

Cuvânt scurt, neschimbabil, prin care arătăm repede o reacție, un sentiment sau un sunet.

## În limbaj comun *(neverificată)*

Un cuvânt de tipul „ah”, „vai”, „hei”, folosit ca să spui pe loc ce simți, să chemi pe cineva sau să redai un sunet.

## Cu umor *(neverificată)*

Cuvântul care sare primul din gură când te miri, te lovești sau vrei să strigi pe cineva.

## Argou *(neverificată)*

Genul de cuvânt scurt pe care-l scoți instant: când te miră ceva, te enervezi, chemi pe cineva sau imiți un sunet.
