---
word: "fura"
id: 29802
available: true
part_of_speech: "verb conjugarea I"
styles:
  standard: { available: true, validated: false }
  complete: { available: true, validated: false }
  simple: { available: true, validated: false }
  colloquial: { available: true, validated: false }
  humor: { available: true, validated: false }
  slang: { available: true, validated: false }
last_modified: "2026-03-20T16:46:51.621Z"
---

# fura

*verb conjugarea I*

## Standard *(neverificată)*

A lua pe nedrept un bun care aparține altcuiva, fără consimțământul acestuia.

## Definiție extinsă *(neverificată)*

„A fura” înseamnă a lua un lucru care aparține altei persoane fără drept și fără acordul acesteia, cu intenția de a și-l însuși sau de a-l folosi ca și cum ar fi al tău. Sensul de bază se referă la sustragerea unui bun.

Verbul este folosit mai ales când este vorba despre obiecte, bani sau alte lucruri luate pe ascuns ori împotriva voinței proprietarului. În vorbirea curentă, poate apărea și în sens mai larg, pentru situații în care cineva își însușește pe nedrept ceva ce nu i se cuvine.

Este un cuvânt cu sens clar negativ și desemnează o faptă considerată nedreaptă și, în multe contexte, ilegală.

## Pe înțelesul tuturor *(neverificată)*

A lua ceva ce nu este al tău, fără să ai voie.

## În limbaj comun *(neverificată)*

A lua ceva de la altcineva fără permisiune, ca și cum ar fi al tău.

## Cu umor *(neverificată)*

A face un obiect să-și schimbe proprietarul fără aprobări oficiale.

## Argou *(neverificată)*

A lua ceva pe șest de la altul, fără să te lase omul.