---
word: "conjugare"
id: 42741
available: true
styles:
  standard: { available: true, validated: false }
  complete: { available: true, validated: false }
  simple: { available: true, validated: false }
  colloquial: { available: true, validated: false }
  humor: { available: true, validated: false }
  slang: { available: true, validated: false }
last_modified: "2026-03-21T01:14:10.105Z"
---

# conjugare

## Standard *(neverificată)*

Modificare a formei unui verb după mod, timp, persoană și număr; totalitatea acestor forme.

## Definiție extinsă *(neverificată)*

Conjugarea este schimbarea formei unui verb în funcție de diferite categorii gramaticale, mai ales persoană, număr, timp, mod și, în unele situații, gen. Prin conjugare se obțin formele pe care verbul le are în vorbire și în scris.

Termenul poate desemna atât procesul de modificare a verbului, cât și ansamblul formelor pe care acesta le poate avea. De exemplu, când spunem că „a merge” se conjugă, ne referim la forme precum „merg”, „mergi”, „mergeam” sau „voi merge”.

În gramatică, „conjugare” mai poate numi și o clasă de verbe grupate după felul în care se formează aceste forme. Sensul exact depinde de context.

## Pe înțelesul tuturor *(neverificată)*

Felul în care un verb își schimbă forma, în funcție de timp, persoană și alte categorii gramaticale.

## În limbaj comun *(neverificată)*

Conjugarea arată cum se schimbă un verb: eu fac, tu faci, el face, făceam, voi face etc.

## Cu umor *(neverificată)*

Garderoba verbului: își schimbă forma după cine face acțiunea și când o face.

## Argou *(neverificată)*

Schimbările prin care trece un verb ca să se potrivească la persoană, timp și restul regulilor.