---
word: "balamuc"
id: 2771
available: true
part_of_speech: "substantiv ambigen"
styles:
  standard: { available: true, validated: false }
  complete: { available: true, validated: false }
  simple: { available: true, validated: false }
  colloquial: { available: true, validated: false }
  humor: { available: true, validated: false }
  slang: { available: true, validated: false }
last_modified: "2026-03-20T07:37:10.511Z"
---

# balamuc

*substantiv ambigen*

## Standard *(neverificată)*

Dezordine mare; agitație confuză. Învechit și popular: ospiciu, spital de boli mintale.

## Definiție extinsă *(neverificată)*

„Balamuc” desemnează, în vorbirea curentă, o stare de mare dezordine, agitație și confuzie. Cuvântul este folosit când într-un loc sau într-o situație e multă gălăgie, încurcătură ori lipsă de control.

Într-un sens mai vechi și astăzi marcat ca popular ori învechit, „balamuc” a fost folosit și cu sensul de ospiciu, adică spital de boli mintale. Din acest motiv, în uzul actual, termenul poate avea uneori o nuanță depreciativă sau nepotrivită dacă este aplicat la persoane.

În folosirea obișnuită de azi, cel mai frecvent sens este cel figurat: „haos”, „tărăboi”, „dezordine mare”.

## Pe înțelesul tuturor *(neverificată)*

Haos mare, gălăgie și încurcătură. În sens vechi, era numele dat unui spital de boli mintale.

## În limbaj comun *(neverificată)*

Un balamuc e o nebunie de dezordine, cu multă agitație și confuzie. Mai demult, cuvântul se folosea și pentru ospiciu.

## Cu umor *(neverificată)*

Locul sau situația în care ordinea și-a luat liber.

## Argou *(neverificată)*

Haos total, agitație de nu mai înțelegi nimic. În sens vechi, și ospiciu.