---
word: "abstracție"
id: 184
available: true
part_of_speech: "substantiv feminin"
styles:
  standard: { available: true, validated: false }
  complete: { available: true, validated: false }
  simple: { available: true, validated: false }
  colloquial: { available: true, validated: false }
  humor: { available: true, validated: false }
  slang: { available: true, validated: false }
last_modified: "2026-03-20T07:15:37.723Z"
---

# abstracție

*substantiv feminin*

## Standard *(neverificată)*

Operație a gândirii prin care sunt reținute trăsăturile esențiale ale unui lucru, lăsând la o parte aspectele particulare; noțiune generală rezultată astfel.

## Definiție extinsă *(neverificată)*

Abstracția este un proces al gândirii prin care mintea desprinde trăsăturile esențiale ale unor obiecte, fenomene sau situații și lasă deoparte elementele particulare ori întâmplătoare. Prin acest proces se formează idei și noțiuni generale.

Cuvântul se folosește mai ales în filosofie, logică, psihologie și în limbajul obișnuit atunci când se vorbește despre înțelegerea unui lucru la nivel general, nu în detaliu. De aceea, „abstracție” poate numi atât operația mintală în sine, cât și rezultatul ei: o idee desprinsă de exemple concrete.

În uzul curent, termenul apare și în expresii precum „a face abstracție de”, adică a ignora sau a nu lua în seamă ceva pentru a te concentra pe alt aspect.

## Pe înțelesul tuturor *(neverificată)*

Fel de a gândi prin care iei ce e important dintr-un lucru și lași deoparte detaliile.

## În limbaj comun *(neverificată)*

Când faci abstracție, te uiți la ideea de bază și nu te mai încurci în detalii.

## Cu umor *(neverificată)*

Modul în care mintea spune: „Bun, las detaliile și păstrez esența.”

## Argou *(neverificată)*

Când tai zgomotul de fond și rămâi cu ce contează cu adevărat.